Sibiu – de straja la granița istoriei
Începuturile documentare ale județului Sibiu se pierd în negura timpului, primul hrisov în care apare
aceste locuri datând din anul 1191. Cibinum, căci aceasta era denumirea latinească a acestor meleaguri
este menționat într-un document al Papalității.
Anii trec peste această regiune, ceea ce se schimbă fiind
denumirea locurilor, precum Prepositus Cibienis sau Scibiniensis (etimologic vorbind, aceste denumiri sunt
mult mai apropiate de fonetica actuală a numelui județului). Hermannstadt revine în actualitate în anul
1366, această rămânând și până astăzi denumirea Sibiului.
Înainte de aceste datări oficiale, descoperirile arheologice au indicat prezența unor obiecte și elemente
de origine dacică în divers situri.
Mediaș, Boița și Slimnic sunt câteva dintre localitățile în care
aceste dovezi au fost prelevate de istorici. Ulterior, zona Biertan este intens tranzitată de populația
formată în urma colonizării Daciei de către români, dovezi în acest sens fiind destul de numeroase
(inclusiv inscripții în limba latină).
Rând pe rând, după atestarea orașului Sibiu, alte localități din județ sunt menționate în documentele
vremii, printre acestea numărându-se Biertan, Agnita, Bazna sau Avrig.
Din perioada secolelor XIII-XIV
provin cele mai multe date legate de atestările acestor localități de pe rază județului Sibiu. Afluxul de
populație săsească și secuiască contribuie la sporirea diversității culturale și sociale a zonei,
combinația rezultată fiind de natură să solidifice populația județului.
De remarcat faptul că, din actuala componentă a județului, zonele Făgărașului și Amlașului nu au intrat
niciodată în posesia conducătorilor transilvani.
Aceste zone au făcut parte integrantă din ținuturile
ocupate de Țara Românească, fiind niște adevărat zone-tampon între cele două regiuni istorice. La nivel de
securizare a zonei, se remarcă faptul că apar cetățile de tip fortificat, așa cum este cea de la Biertan.
Bisericile devin locuri de rugăciune și de rezistență a locuitorilor din localitățile în care au fost
ridicate. Cârța este locul în care sunt păstrate ruinele unei cetăți care este impresionantă din punct de
vedere arhitectonic.
Sibiul își trăiește perioada de glorie în anul 1600, atunci când oastea lui Mihai Viteazul traversează
zona în căutarea alipirii Transilvaniei noii țări formate din Moldova și Țară Românească. În localități
precum Turnu Roșu, Tălmaciu și Șelimbăr au loc diverse conflicte armate care vor culmina cu alipirea
Transilvaniei la Țările Românești (unirea din 1600, de la Albă Iulia).
Peste aproape 250 de ani, zona
Sibiului devine iarăși un loc important din punct de vedere istoric, Revoluția Pașoptistă găsindu-și în
această regiune unul dintre cele mai puternice puncte de susținere. Ulterior, despre Sibiu se aude din
relatările lui Badea Cârțan, sibianul care ajunge până la Roma în căutarea originii naționale.
Susținător
al realizării unității naționale, acesta reușește să efectueze o serie de incursiuni pentru distribuirea
de carte românească către zonele Transilvaniei.
Perioada 1861-1918 este marcată de o intensă activitate pro-emancipare românească a Transilvaniei, în
acest sens județul Sibiu fiind un punct de influență arhicunoscut. De la publicațiile în limba română (a
lui George Barițiu, de exemplu) și până la acțiunile efectuate în Dieta Transilvaniei, reprezentanții
sibieni activează pentru eliberarea de sub stăpânirea străină și alipirea la Țările Române.
Anul 1918
constituie momentul eliberator, fapt marcat și de o delegație formată din opt mii de sibieni, care ajung
la marea manifestație de la Albă Iulia.
În 1940, Sibiul redevine zonă ocupată (de către forțele ungare), ca mai apoi, în 1944, să se revină la
vechea situație (din 1918).
Atestarea județului Sibiu are loc în anul 1925, mai apoi, în 1950, forma de
organizare să fie complet schimbată de autoritățile comuniste (a fost organizată regiunea Sibiu, cu
centrul în orașul Sibiu). Anul 1968 consimte revenirea la orânduiala pre-existentă anului 1950, așa că,
Sibiul de astăzi este delimitat pe forma regiunii din acest an.
După anul 2000, zona Sibiului (în special
orașul) devine atractivă pentru vizitatorii din zona continentală și internațională, iar frumusețile
județului îi determină pe turiști să se declare mai mult decât încântați de ceea ce le oferă acest județ.
